EN  |  RO

despre noi


Activitatile noastre principale sunt in domeniul cercetarii si dezvoltarii in Astronautica.


Datorită faptului că ADDA este un recipient pentru fonduri guvernamentale, considerăm ca fiind foarte importante transparența și excelența în efoturile noastre de a oferi României acces ieftin și curat la spațiul cosmic prin intermediul unor soluții ingenioase precum lansatorul orbital NERVA. Prin reducerea costurilor și imaginarea unor soluții noi și ieftine care integrează tehnologii deja existente vom contribui la spargerea barierei spațiului cosmic pentru investitorii privați.


Ca organizație de cercetare-dezvoltare, prin actul său constitutiv societatea ADDA - SRL nu realizează profit, asigurând doar salariile angajaților și reinvestind toate veniturile în activitatea de cercetare-dezvoltare. Astfel, conform reglementarilor referitoare la „Ajutorul de stat”, finanțarea de la buget a societății ADDA - SRL prin contracte nu constituie ajutor de stat.


Art 3.3. Toate profiturile sau veniturile excedentare sunt reinvestite în activităţi de cercetare, diseminare sau educaţie.”

Istoria ADDA

Programul de cercetare ADDA a fost inițiat în 1962 cu scopul de a crea o baza teoretică și experimentală pentru dezvoltarea unui sistem autentic de motoare rachetă.

În anii '60 autorul s-a confruntat cu o lipsă la nivel național de cunoștințe despre manipularea experimentală a motoarelor rachetă cu propulsant lichid. În timp ce autoritățile cereau dezvoltarea unor astfel de sisteme de propulsie pentru nevoi speciale, autorul și-a început propriul program științific ADDA care semnifica la vremea respectivă "Analize Dedicate Dezvoltării în Astronautică" în cadrul catedrei de Aviație a Universității Politehnica din București. Programul viza dezvoltarea unor motoare rachetă cu propulsant lichid (MRL) ieftine și la scară mică alături de anticiparea computerizată a performanțelor și a dus în cele din urmă la construcția unui stand de probă și a unei serii MRL numită MRE-1, care a avut prima ardere statică la data de 9 Aprilie 1969.


Una din ideile de bază încă la începutul cercetărilor ADDA a fost faptul că tehnologiile de cost scăzut ale sistemelor MRL pot fi folosite pentru a avansa cunoștințele legate de această tehnologie.




1954-1962


Prima mențiune oficială a numelui ADDA provine din Cartea de Aur a Colegiului Național "Sfântul Sava", în 1958. Înainte de acest moment, Domnul Rugescu s-a ocupat de rachetomodelism, inspirat de începutul erei spațiale.




1962-1991


Hermann Oberth a fost ultima persoană care a desfășurat experimente cu rachete în Români până în anii '60 pentru că acestea au fost interzise după Al Doilea Război Mondial, deși țara avea o industrie aviatică foarte dezvoltată. În 1962, un grup de studenți tineri conduși de Radu Rugescu la Universitatea Politehnică București au început un program limitat de cercetare în propulsia rachetă care nu a fost nici finanțat și nici încurajat de guvern. La congresul IAF, dr. Rugescu a descris acest program neobișnuit care a fost din păcate oprit de Armata Română în 1969 imediat după ce ajunsese să aibă succes.


Dr. Rugescu a spus că dorea să "ridice Cortina de Fier", privind înapoi la perioada de 16 ani după cel de-al Doilea Război Mondial când el și șase prieteni de-ai lui au proiectat și construit un stand de probe pentru experimente în cadrul programului de motoare rachetă MRE. Dr. Rugescu a specificat că tinerii studenți au fost încurajați "în secret" de către Oberth care știa de munca lor. "Această lucrare," a spus Radu, "este prima prezentare a activităților de cercetare experimentală în propulsia rachetă desfășurată în București."


Scopul programului desfășurat de Asociația Dedicată Dezvoltării în Astronautică a fost acela de a proiecta și construi un motor rachetă de dimensiuni mici și cu tracțiune mică și a standului de probe aferent pentru arderea statică a motorului. Intenția a fost aceea de a demonstra fezabilitatea unui motor la scară care după aceea putea fi cu ușurința scalat la de zece ori dimensiunea sa pentru a propulsa o rachetă sub-orbitală.


Cercetătorii au desfășurat experimente considerabile, testând diverși propulsanți, studiind eficiența diverselor proiecte de camere de ardere, examinând performanța diferitelor materiale dar și alte aspecte ale tehnologiilor rachetă. Faptul că motorul avea o dimensiunea foarte mică este indicat de rata de curgere a propulsantului lichid care era de 127 grame pe secundă.


Standul de probe era un aparat sofisticat, care consta din sistemul de alimentare cu propulsant și instrumentele de măsurare pentru colectare de date tehnice referitoare la funcționare motorului în timpul arderii. Motorul rachetă MRE a fot testat cu succes timp de 20 de secunde la data de 9 Aprilie 1969 în laboratorul principal din Universitatea Politehnica București. Acela a fost primul și singurul test al motorului. Armata a oprit programul.


Astăzi motorul MRE și standul de probe sunt folosite pentru instruirea studenților și staff-ului facultății din cadrul UPB. Se efectuează și demonstrații pentru studenții Facultății de Inginerie Aerospațială în cadrul unor workshop-uri.